Post scris la o ţigare!

Este 6:39 am făcut ochii, căutând pachetu de ţigări cu ochii închişi scot o ţigare din el mă ridic din pat si ies afară la o ţigare. Mă aşez pe scaun aprind ţigarea şi îmi spun „ce poate fi mai bun decât o ţigare dimineaţa pe stomacul gol? Fumată în aer liber tremurând de frig.”. Fumez,tremur, scriu în continuare şi ascult liniştea Madridului. Nimic anormal nimic nou, pare să fie o dimineaţa ca toate celelalte. Trag ultimul fum sting ţigarea şi intru în casă. Parcă îmi este foame, parcă aş mânca ceva. Îmi fac repede un ceai scot nişte mezeluri din frigider si mă pun să mănânc. La un moment dat luând o gură din ceaiul cald mă uit în farfurie si spun „mic dejun de campion”.
Bună dimineaţa!

Îmi aduc aminte…

Stând afară la o țigare, îmi aduc aminte cum spuneam când eram mic ”eu nu voi fuma”, puteam să jur că nu voi pune țigarea in gură. Acum primu lucru care il fac când mă trezesc este să pun țigarea în gură, investesc în plămân.

Îmi aduc aminte cum eram pe ”acoperisul lumi” nepăsându-mi de nimic, nu aveam nici o problemă, și eram convins că voi ieși un băiat școlit, cum spuneam ”nu voi bea niciodată alcool” și acum nu ratez nici o șansă să îl consum.

A trecut timpul… Nu mult. Dar am crescut și m-am schimbat, nu mai pot am nici un plan din copilărie.